Toxiinfecția alimentară este o stare patologică produsă de diferite bacterii, virusuri, fungi, paraziți care se maninfestă prin eliminarea de materii fecale moi sau lichide, de cele mai multe ori insoțite de grețuri, vărsături și crampe abdominale. Cum îți dai seama că te confrunți cu o toxiinfecție alimentară și cum o poți trata?

Bolile diareice infecțioase reprezintă a doua cauză de mortalitate și morbiditate în întreaga lume și au un impact economic crescut. Diareea infecțioasă este o stare patologică produsă de diferite bacterii, virusuri, fungi, paraziți care se maninfestă prin eliminarea de materii fecale moi sau lichide, de cele mai multe ori insoțite de grețuri, vărsături și crampe abdominale.

Intoxicațiile alimentare se diferențiază de celelalte diarei infecțioase prin apariția bruscă a manifestărilor digestive la toate persoanele care au consumat un aliment considerat suspect într-un interval de timp care se poate întinde de la 20 minute până la 72 de ore. Îmbolnăvirile pot să apară atât în focare epidemice, cât și izolat, și sunt cauzate atât de germenii care infestează alimentul cât și de toxinele care pot fi prezente.

Cele mai frecvente toxiinfecții alimentare sunt produse de diverse specii de Salmonella, E. coli, Bacilus cereus, Campylobacter, stafilococi și ocazional de clostridii (botulismul).

Sursa de infecție poate să varieze

Surse de infecție pot fi atât persoanele bolnave sau purtătorii de germeni care nu au simptome, cât și animalele bolnave, prin lapte sau carne, dar și prin dejecțiile lor care pot contamina mediul ambiant.

Cele mai frecvent implicate în cotaminare sunt carnea și preparatele din carne (tocături, mezeluri) de origine porcină, bovină sau aviară, icrele, peștele și preparatele din pește; ouăle (mai ales cele de rață), precum și diferite produse care conțin proteine de origine animală (maioneza, laptele și derivatele din lapte, preparatele de cofetărie sau patiserie). Mai rar germenii responsabili contaminează alimentele vegetale, cum ar orezul fiert și păstrat mai mult timp (Bacilulus cereus), cartofii, fasolea sau conservele de legume. Alimentul ingerat implicat conține germeni vii și uneori toxine.

Germenii pot contamina alimentele încă de la sursă, cum ar fi în cazul laptelui de vacă infectat cu stafilococi atunci când vacile suferă de mastită acută sau în cazul ouălor de rață infectate încă din stadiul formării lor.

De asemenea, alimentele se contaminează când sunt păstrate necorespunzător, la temperaturi nepotrivite, mai ales în sezonul cald sau când este mai facil accesul muștelor sau al rozătoarelor; în cursul preparării, din cauza mâinilor murdare sau, în cazul stafilococului, prin contaminare de la leziuni deschise la nivelul mâinilor sau din vestibulul nazal prin picături de secreții de la purtătorii nazo-faringieni de bacterii.

Nu orice aliment poate să provoace o toxiinfecție alimentară. Cele mai frecvent implicate sunt alimentele bogate în proteine, pe când hidrocarbonații și grăsimile pure pot produce îmbolnăviri doar arareori. De exemplu, stafilococul patogen se multiplică frecvent în brânza sărată, mai puțin în brânzele fermentate industrial și niciodată în muraturile sărate.

Calea de transmitere este prin ingerarea alimentelor contaminate

Ingestia alimentelor fără o preparare termică prealabilă sporește enorm riscul de toxiinfecții alimentare.

Modul de îmbolnăvire se face prin ingerarea de alimente contaminate sau a toxinelor acestora și numai ingestia unor mari cantități de bacterii declanșează apariția manifestărilor de toxiinfecție alimentară.

Cum se tratează toxiinfecția alimentară

Toxiinfectia alimentara este în general o boală autolimitată, organismul eliminând singur și rapid germenii și produsele lor. Tocmai de aceea, antibioticele nu sunt indicate în formele de îmbolnăviri comune, ele sunt utile doar în formele severe de boală și în cazul pacienților cu imunitate deficitară. Uneori antibioticele pot agrava simptomele prin dezechilibrarea florei intestinale.

Cele mai importante sunt măsurile igienico-dietetice, hidratarea corespunzătoare și administrarea de antivomitive, antialgice și antidiareice. Sunt contraindicate medicamentele care opresc tranzitul intestinal de tip Imodium, deoarece astfel se permite stagnarea agenților patogeni și a toxinelor în tractul digestiv.

Dieta este extrem de importantă, ea trebuie sa asigure un aport corespunzător de lichide si săruri minerale (apă, banane, orez, pâine prăjită); se pot folosi săruri de rehidratare hidroelectrolitică și produse de tip probiotice pentru refacerea florei intestinale. Nu se beau alcool, cafea, nu se consumă mâncăruri grase și picante și se evită fumatul.
În plus, se recomandă odihna la pat în ziua respectivă, pentru refacerea organismului.

 

Sursa: doc.ro