Despre pH

PH-ul sau echilibrul acido-bazic reprezintă nivelul de acizi și de baze din sânge la care organismul funcționează adecvat. PH-ul normal al sângelui are o valoare între 7.35 și 7.45. Dacă rinichii sau plămânii nu funcționează corespunzător, pH-ul se dezechilibrează. Un dezechlibru al pH-ului sângelui duce la acidoză sau la alcaloză, cauzate fie de boli pulmonare, fie de boli renale. Tratarea problemelor pH-ului se poate face cu medicație orală sau intravenoasă, oxigenoterapie și o dietă care să regleze dezechilibrul electrolitic.

Ce este pH-ul organismului

PH-ul organismului este prescurtarea de la „potențialul de hidrogen” sau măsura concentrației de ioni de hidrogen dintr-o soluție. De asemenea, pH-ul este cel care dă măsura acidității sau alcalinității fluidelor și țesuturilor din corp. Este măsurat pe o scară de la 0 la 14: cu cât o soluție este mai acidă, cu atât pH-ul este mai mic, cu cât o soluție este mai alcalină, cu atât pH-ul este mai crescut. Aciditatea sau alcalinitatea unei soluții, inclusiv a sângelui uman, sunt indicate pe scara pH-ului.

Rolul pH-ului în celule, organe și membrane

Pentru o stare de sănătate bună, trebuie să existe un echilibru al pH-ului (se mai numește și echilibru acido-bazic).

PH-ul din corpul uman poate varia considerabil de la o zonă a corpului la alta, cea mai mare aciditate fiind în stomac, pentru a ajuta digestia și pentru a proteja împotriva microbilor. PH-ul pielii furnizează un fel de „mantie” de acid, pe post de barieră protectoare împotriva agenților patogeni din mediul înconjurător. Urina are un pH variabil, trecând de la acid la alcalin în funcție de necesitățile mediului intern.

PH-ul pielii

PH-ul natural al pielii este între 4 și 6.5 și are ca funcție protecția împotriva microbilor. Folosirea apei și a săpunului influențează pH-ul suprafeței pielii (în Europa, pH-ul apei este undeva pe la 8, ceea ce face ca PH-ul pielii să crească la 6). Pielea este mai protejată de factori externi și mai hidratată când pH-ul este sub 5.

PH-ul urinei

PH-ul normal al urinei este 4.6 și 8 și contribuie la limitarea înmulțirii exagerate a bacteriilor. Dacă valoarea este sub 5, se vorbește de urină acidă, iar dacă este peste 8, de urină alcalină. Unul dintre principalii factori care influențează pH-ul urinei este hrana consumată.

Dacă o persoană are un pH mare al urinei, acest lucru poate semnala prezența pietrelor la rinichi, a unei infecții urinare sau a unor tulburări renale. Dacă pH-ul urinei este prea mic, acest aspect poate indica o afecțiune precum cetoacidoza diabetică, diareea sau înfometarea. Sumarul de urină arată valoarea pH-ului, care ajută medicul la stabilirea unui diagnostc.

PH-ul gastric

PH-ul gastric contribuie la descompunerea alimentelor și protejează împotriva microbilor. Valoarea naturală a PH-ului gastric este între 1.5 și 3.5, nivelul ridicându-se până la cel mult 6 odată cu pătrunderea hranei în stomac. După o masă bogată în proteine, pH-ul poate scădea la 1 sau 2.

PH-ul vaginal

PH-ul vaginal trebuie să aibă o valoare între 3.8 și 4.5 pentru a împiedica înmulțirea excesivă a bacteriilor. Valorile pH-ului vaginal sunt mai crescute înainte ca o fată să aibă prima menstruație și, de asemenea, la femeile care au trecut de menopauză. La restul femeilor, pH-ul vaginal este afectat negativ de vaginoza bacteriană, dușurile vaginale, menstruație, prezența spermei, infecțiile vaginale sau urinare, precum și de bolile cu transmitere sexuală.

Tipuri de pH

PH-ul normal al organismului are o valoare între 7.35 și 7.45 și orice valoare care iese dintre aceste tipare poate avea implicații grave.

PH-ul neutru

PH-ul neutru are valoarea 7. Sub această valoare, se vorbește de pH acid, iar peste de pH alcalin sau bazic.

PH-ul normal

PH-ul normal al sângelui este situat între 7.35 și 7.45, ceea ce înseamnă că sângele este în mod natural ușor alcalin.

PH-ul acid

Un pH al sângelui sub 7.35 se numește pH acid și semnalează o problemă gravă a funcției pulmonare sau renale.

PH-ul alcalin

Un pH al sângelui peste 7.45 poate indica probleme renale, pulmonare, digestive sau anumite efecte negative ale unor medicamente.

Cum mențin rinichii și plămânii un pH echilibrat

Plămânii controlează echilibrul acido-bazic prin eliberarea dioxidului de carbon (CO2), un compus ușor acid. Dioxidul de carbon este un produs rezidual al activității celulelor pe măsură ce folosesc oxigenul. Celulele eliberează CO2 în sânge, care apoi ajunge la plămâni. Când expirăm, expulzăm acest dioxid de carbon, proces care ajută la reglarea pH-ului reducând aciditatea. Cantitatea de CO2 eliberată depinde de cât de tare inspirăm și expirăm.

Creierul monitorizează constant acest proces pentru a menține echilibrul electrolitic. Rinichii ajută plămânii să mențină echilibrul acido-bazic prin eliminarea urinei și prin excreție. Efectul rinichilor asupra acidității este mai lent decât al plămânilor.

Cauzele dezechilibrelor pH-ului

Corpul reușește aproape întotdeauna să mențină echilibrul acido-bazic, însă fiecare dintre noi influențează într-un fel cât de mult trebuie să muncească organismul pentru a păstra pH-ul în echilibru.

O creștere a acidului copleșește sistemele de control ale echilibrului acido-bazic, determinând acidizarea sângelui. În mod normal, rinichii păstrează echilibrul electroliților (calciu, magneziu, potasiu, sodiu), dar, când suntem expuși la substanțe acide, acești electroliți sunt folosiți pentru a combate aciditatea. Rinichii secretă mai multe minerale prin urină, minerale pe care corpul le scoate din celule, oase, țesuturi și organe. Absorbția vitaminelor este compromisă de pierdea mineralelor, iar toxinele și agenții patogeni încep să se acumuleze în corp.

Un pH dezechilibrat este cauzat de una dintre următoarele afecțiuni: astm, diabet, boli de inimă, boli renale, boli pulmonare, gută, infecții, o hemoragie, o traumă psihică, otrăvire sau supradoză.

Dezechilbre ale pH-ului

Un dezechilbru al pH-ului organismului poate duce la una dintre cele două afecțiuni: acidoză sau alcaloză.

Acidoza

Acidoza se referă la faptul că sângele este prea acid, pH-ul fiind mai mic de 7.35. Aceasta poate fi respiratorie (cauzată de o afecțiune pulmonară) sau metabolică (provocată de o afecțiune renală).

Acidoza respiratorie

Acidoza respiratorie apare atunci când plămânii nu mai pot elibera suficient dioxid de carbon la expirație. Acest lucru se întâmplă când plămânii sunt afectați de astm, enfizem sau pneumonie severă. Acidoza respiratorie poate fi cauzată și de adminsitrarea unor somnifere sau a unor narcotice. De asemenea, tulburările neurologice pot cauza probleme de respirație care să ducă la acidoză respiratorie.

Acidoza metabolică

Acidoza metabolică reprezintă o acumulare de acid în organism care originează la nivelul rinichilor. Apare atunci când corpul nu poate să elimine excesul de acid sau când pierde prea multă bază.

Cauzele specifice includ: prea puțin bicarbonat de sodiu în sânge (o potențială complicație a vărsăturilor sau a diareei), o acumulare de cetone cauzată de o lipsă de insulină (cetoacidoza, o problemă cu care se confruntă diabeticii), o acumulare de acid lactic (posibilă complicație a abuzului de alcool, a cancerului sau a crizelor de epilepsie) și acidoza renală tubulară (incapacitatea rinichilor de a elibera acidul în fluxul de sânge).

Acidoza metabolică poate fi cauzată, de asemenea, de ingerarea anumitor substanțe, precum aspirină în doze mari, metanol sau antigel.

Alcaloza

Alcaloza se referă la creșterea alcalinității sângelui, pH-ul ajungând la o valoare peste 7.45. Alcaloza poate fi și ea respiratorie sau renală.

Alcaloza respiratorie

Alcaloza respiratorie apare atunci când există prea puțin dioxid de carbon în sânge. Cauzele alcalozei respiratorii includ hiperventilația provocată de anxietate, o supradoză de aspirină sau febră mare.

Alcaloza metabolică

Alcaloza metabolică apare când nivelul de bicarbonat din sânge crește prea mult sau când corpul pierde prea mult acid. Poate fi declanțată de o perioadă lungă marcată de vărsături sau de abuz de diuretice, precum și de o glandă suprarenală hiperactivă. Altă cauză a alcalozei metabolice poate fi afectarea renală provocată de o pierdere serioasă de fluide sau de ingerarea unei cantități mari de bicarbonat de sodiu.

Semne ale dezechilibrelor pH-ului

Simptomele acidozei respiratorii sunt somnolență extremă, oboseală, confuzie și dureri de cap. Netratată, acidoza respiratorie se poate agrava, ducând la comă sau chiar la deces.

Simptomele acidozei metabolice pot include greață, vărsături și oboseală extremă. Netratată, poate avea aceleași consecințe ca acidoza respiratorie (comă sau deces).

Simptomele alcalozei respiratorii sunt crampele musculare și spasmele. De asemenea, persoana afectată poate simți furnicături la degetele de la mâini și de la picioare sau în zona buzelor și se poate confrunta cu o stare de iritabilitate.

Simptomele alcalozei metabolice sunt aceleași cu cele ale alcalozei respiratorii și anume crampele musculare și spasmele.

Cum se diagnostichează dezechilibrele pH-ului

Dacă bănuiești că ai un dezechilibru al pH-ului, e important să mergi la un consult medical. Ți se vor recomanda teste precum analize de sânge și sumar de urină pentru a se stabili cauza dezechilibrului acido-bazic. În funcție de simptome și de alte date pe care medicul ți le cere, ar putea fi recomandate și alte teste, precum o electrocardiogramă sau o radiografie pulmonară. De exemplu, dacă ai diabet, pot fi testate și glicemia și nivelul de cetone.

Cum se tratează dezechilibrele pH-ului

Tratamentele pentru dezechilibrul pH-ului variază în funcție de afecțiune (acidoză sau alcaloză) și de cauza profundă a dezechilibrului electrolitic. Scopul tratamentelor este de a reface echilibrul electolitic.

Tratamentul acidozei

Tratamentul acidozei poate include administrarea de bicarbonat de sodiu oral sau intravenos pentru a crește pH-ul, medicamente care să dilate căile respiratorii, oxigenoterapia cu presiune continuă pozitivă pentru a ușura respirația, citrat de sodiu pentru a trata insuficiența renală, insulină pentru a trata cetoacidoza.

Tratamentul alcalozei

Tratamentul alcalozei poate include oxigenoterapia, încetinerea respirației (dacă hiperventilația este cauza alcalozei), medicamente care să refacă nivelul de nutrimente, băuturi electrolitice pentru a reface balața electrolitică.

Cum se previn dezechilibrele pH-ului

Pentru a preveni dezechilibrul acido-bazic, este nevoie de reducerea consumului de alimente acide, creșterea consumului de alimente alcaline și de evitarea expunerii la toxine.

Reducerea aportului de alimente acide

Alimentele acide al căror consum e bine să fie limitat, iar unele ar putea fi eliminate complet din dieta personală sunt:

  • Carnea de vită, pui și porc și cărnurile procesate (salam, crenvurști, pastramă etc.)
  • Lactatele
  • Preparatele bogate în sodiu
  • Zahărul adăugat
  • Cerealele rafinate (pâine albă, paste, orez alb)
  • Prăjelile
  • Cofeina
  • Alcoolul

Există și mâncăruri sănătoase care cresc aciditatea, dar ele nu trebuie evitate complet, ci doar consumate cu moderație ca parte a unei diete echilibrate:

  • Carnea provenită de la animalele crescute în libertate
  • Ouăle
  • Leguminoasele
  • Ovăzul
  • Pâinea integrală
  • Nucile

Consumul sporit de alimente alcaline

Alimentația potrivită pentru a păstra echilibrul pH-ului este cea care include multe legume verzi și ingrediente organice, care păstrează un conținut mare de vitamine și minerale. Alimente alcaline sau bazice sunt:

  • Legumele verzi cu frunze: varza creață (kale), spanacul, păpădia etc.
  • Legumele non-amidonoase: ciuperci, roșii, avocado, ridichi, castraveți, broccoli, usturoi, ghimbir, fasole verde, țelină, varză, dovlecei, sparanghel
  • Fructele și legumele crude; prin fierbere sau prăjire, multe legume își pierd o parte dintre proprietățile alcalinizante. Se recomandă a se consuma cât mai multe în stare crudă sau preparate la abur.
  • Așa-numitele superalimente: spirulina, algele, supa de oase
  • Grăsimile bune: ulei de măsline extravirgin, semințe, ouă provenite de la găini crescute în libertate, pește gras, carne provenită de la vitele crescute liber.
  • Proteine vegetale: migdale, diferite varietăți de fasole
  • Fructe: deși poate părea ciudat, și citricele, strugurii și curmalele, care sunt frcute acide, ajunse în corp au efect alcalinizant
  • Sucurile verzi: smoothie-urile preparate din vegetale și pudră de spirulină sau clorofilă au efect de alcalinizare a sângelui
  • Oțetul de mere: deși are un gust acid, poate ajuta la echilibrarea pH-ului.

Multe dintre alimentele foarte proteice, precum carnea, duc la formarea acidului în corp, deci dacă ai o dietă bogată în carne, e indicat să consumi alături cantități mari de legume alcalinizante. Pentru un mic dejun alcalin, consumă 1-2 ouă fierte cu spanac preparat la abur și amestecat cu puțină sare, ulei de măsline și usturoi, cu o felie de pâine integrală. La prânz, mănâncă hummus cu o salată mare de crudități sau un piept de pui de țară cu fasole verde și zeamă de lămâie. La cină, optează pentru 200 g de pește cu broccoli, ulei de măsline și zeamă de lămâie. Între mese, conumă 1-2 fructe și un pumn de migdale.

De asemenea, poți bea apă alcalinizată. În general, pH-ul apelor variază în funcție de sursa lor de proveniență, între 6 și 8.5.

Când apa are un pH mai mic de 6.5, este considerată acidă. Acest lucru înseamnă că are un gust metalic și ar putea conține anumite toxine. Apa alcalină are un pH între 9 și 11. Poți crește pH-ul apei la tine acasă adăugând un praf de bicarbonat de sodiu. Apa trecută printr-un filtru are un pH ușor trecut de 7, dar este oricum o variantă mai bună decât apa băută direct de la robinet sau de cea îmbuteliată, care de obicei este mai acidă.

Evitarea expunerii la poluanți și toxine

Multe medicamente, chimicale, poluați și toxine pot tulbura echilibrul acido-bazic și pot contribui la creșterea acidității: alcoolul, produsele cu conținut de cofeină, acetazolamida, opioidele, sedativele, inhibitorii anhidrazei carbonice, antiinflamatoarele nesteroidiene și aspirina, precum și alte tipuri de expunere chimică.

Dacă știi, de exemplu, că apelezi des la medicamente care dezechilibrează pH-ul, e bine să ceri sfatul medicului pentru a descoperi și trata într-un mod diferit cauzele pentru care iei aceste medicamente. Dacă trăiești într-o zonă poluată, ia măsuri de protecție: folosește o mască de la farmacie când ieși din casă, instalează-ți un purificator de aer la domiciliu și, de câte ori este posibil, mergi la munte pentru a respira aer curat.

Practicarea unui sport

Sportul are și el un efect alcalinizant, deoarece, în timpul exercițiilor fizice, plămânii sunt mai bine ventilați și elimină mai mult dioxid de carbon, reglând pH-ul. O plimbare prin parc în pas alert, jogging-ul în spații verzi sau înotul pot fi de folos în păstrarea echilibrului acido-bazic.

 

Sursa: doc.ro